Papilloma virus oncogene, Virusul HPV | Infecția cu HPV


În anumite ţări cu  venituri reduse din Asia şi Africa, prevalenţa HPV este foarte asemănătoare la femeile din toate  grupele de vârstă. Tipurile HPV 16 şi 18 au fost cele mai frecvente la scară mondială, HPV  16 fiind tipul cel mai întâlnit în toate regiunile. HPV 18 şi ale tipuri oncogene precum 31, papilloma virus oncogene, 51,  52, 56, 58 şi 59, au avut papilloma virus oncogene prevalenţă similară şi au făcut parte din tipurile cele mai întâlnite după  HPV Femeile infectate cu un tip de HPV dat pot fi co- infectate sau infectate ulterior cu alte  tipuri care pot cauza leziuni cervicale.

Subiecte în Sex

Nu s - a observat nicio tendinţă clară în funcţie de vârstă. Prevalenţa  HPV  estimată la bărbaţi  a fost maximă la vârste uşor mai înaintate decât la femei şi a rămas constant ă sau a scăzut uşor odată cu înaintarea în vârstă.

Cea mai  mare prevalenţă s-a întâlnit la bărbaţii HIV-pozitivi care au relaţii sexuale cu alţi bărbaţi. Infecţiile HPV  anale sunt foarte întâlnite la bărbaţii care au relaţii papilloma virus oncogene cu alţi barbati,  şi sunt  aproape universal prezente la cei infectaţi papilloma virus oncogene HIV.

Prevalenţa HPV cea mai ridicată la bărbaţi s—a înregistrat în Africa ,  în timp ce  prevalenţa cea papilloma virus oncogene scăzută a acestui virus  s - a papilloma virus oncogene la bărbaţii din regiunea Asia — Pacific. Vârsta papilloma virus oncogene a fost asociată cu un risc de pozitivitate pentru tipurile HPV 6, 11, 16, 18  sau pentru  orice alt tip testat. Cancerul de col uterin asociat cu  HPV la femei papilloma virus oncogene Infecţia persistentă cu genotipuri HPV oncogene  cu risc crescut este puternic asociată cu dezvoltarea  cancerului de col uterin.

Riscul dezvoltării  unui carcinom cu celule scuamoase este de aproximativ    de ori papilloma virus oncogene mare după o infecţie cu HPV 16  şi de aproximativ   de ori mai mare după o infecţie cu HPV 18comparativ cu riscul  existent la femeile neinfectate. În timp ce infecţia cu un tip HPV cu risc oncogen crescut este cauza principală pentru aproape  toate tipurile de cancer de col uterinaceste  infecţii nu cauzează întotdeauna cancer.

Majoritatea  femeilor infectate cu HPV cu risc crescut nu dezvoltă cancer  datorită faptului că majoritatea  infecţiilor au o durată scurtă de viaţă şi virusul se elimină de obicei spontan în decurs de 2 ani. Infecţia  cu HPV  cu risc crescut persistă la femei numai într - un procent mic ;  numai o mică parte  din aceste infecţii cronice evoluează către precancer iar din acestea ,  chiar şi mai puţine vor  progresa către cancer invaziv. Papilloma virus oncogene de decese cauzate de cancerul de col uterin în întreaga lume în anul este  estimat la  Programele de depistare implementate corespunzător contribuie la rata scăzută a mortalităţii observată în anumite ţări.

Ratele de mortalitate mai ridicate din alte ţări sunt datorate  cel puţin în parte unei co-infecţii cu HIV sau cu alte infecţii cu transmitere sexuală ITS. O analiză sistematică a relevat faptul că incidenţa generală raportată anual pentru bărbaţi şi endometrial cancer early signs   a verucilor anogenitale noi şi recurente   a fost între   şi la ,  cu o valoare medie de5  la Incidenţa anuală medie estimată a verucilor anogenital e noi a fost de   la   la bărbaţi şi de5  la   cancer colon ulcer femei.

Tot ce trebuie sa stii despre HPV: Simptome & Tratament

Infecţia HPV cu diferite tipuri specifice este şi cauza unor cancere ale anusuluiorofarigelui ,  vulvei, vaginului şi  penisului. Ratele de incidenţă ale acestor cancere sunt mult mai scăzute decât cele ale cancerului de col uterin incidenţă globală estimate a cancerului anal  de aproximativ 1  lacu 27   papilloma virus oncogene cazuri pe an.

Agentul pathogen Virusul papiloma uman face parte din familia Papillomaviridae. Virionii nu sunt înfăşuraţi şi  conţin un genom ADN dublu — catenar. Materialul genomic  este închis într -o capsidă icosaedrică ce conţine proteinele structural majoră şi minoră L1  şi respectiv L2.

HPV (Papiloma Virus Uman) ADN-genotipare

Aceste virusuri sunt de  înaltă specificitate pentru ţesuturi şi infectează atât epiteliul cutanat, cât şi pe cel mucos. Pe baza secvenţei genomice a L1,  gena care codează Principala proteină capsidă,  au fost identificate şi  papilloma virus oncogene prin analiză moleculară peste    de tipuri HPV.

papilloma virus oncogene

Aceste tipuri Papilloma virus oncogene sunt  clasificate în funcţie de potentialul lor de a  induce cancer  în grupele  cu risc crescut şi scăzut. Distribuţia şi prevalenţa acestor tipuri HPV la pacienţii cu cancer  evoluează în  timp şi sunt în general omogene la scară mondială.

Human papillomavirus or HPV

În unele cazuri,  infecţia  persistentă cu tipuri cu risc înalt poate  evolua până la carcinom invaziv la locul infecţieiîn principal pe tractul genital,  dacă nu este  detectată şi tratată în mod coresp unzător.

Infecţia persistentă cu HPV  este o cauză necesară a  cancerului de col uterin. Infecţia persistentă cu HPV  este definită de prezenţa AND - ului HPV de tip specific în probe  biologice repetate de - a lungul unei perioade de timp ,  de obicei 6 luni ,  deşi această perioadă de  timp nu este universal acceptată.

Infecţiile persistente pot evolua către leziuni intraepiteliale  scuamoase premaligneclasificate din punct de vedere histopatologic drept neoplazii  intraepiteliale cervicale NIC.

Intervalul dintre infectarea cu HPV şi progresia către carcinom invaziv este de obicei de  10  ani  sau mai mult. Fundamentul acestei progresii nu este bine înţeles, însă printre condiţiile  predispozante şi factorii de risc se numără: tipul  Papilloma virus oncogene — gradul său de papilloma virus oncogene statutul  imunitar—susceptibilitate mai mare la papilloma virus oncogene imunocompromise,  cum ar fi cele infectate cu HIV sau care urmează papilloma virus oncogene imunosupresor; coinfecţia cu alte ITS, cum ar fi herpes simplex,  chlamydia  şi infecţii gonococice;  paritatea numărul de copii născuţi   şi  vârsta tânără la prima  naştere; tabagismul.

intraductal papilloma findings hpv wart remover walmart

Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai întâlnit tip de cancer la femei, şi al şaptelea în general, cu o estimare de Infecţia  HPV  cu tipuri cu risc scăzut cauzează veruci anogenitale la femei şi bărbaţi  condiloame  acuminate sau veruci veneriene.

Intervalul de timp mediu raportat între infecţia cu HPV  tipurile 6  sau 11  şi dezvoltarea verucilor anogenitale este de papilloma virus oncogene — 12  luni la barbate şi 5 — 6  luni la femeile  tinere.

papilloma virus oncogene papilloma virus senza utero

Verucile a nogenitale sunt dificil de tratat. În cazuri rare, acestea pot progresa şi pot deveni maligne tumori Buschke-Lowenstein. HPV6 şi HPV11  pot cauza şi o afecţiune rară cunoscută sub numele de papilomatoză respiratorie recurentă PRRîn care verucile se formează pe laringe sau alte părţi ale căilor  respiratorii.

virus del papiloma faringe hpv 16 and 18 and cervical cancer

În cazuri rare, femeile cu infecţie genitală HPV  pot transmite virusul copilului în timpul naşterii. PRR netratată poate deveni grav debilitantă din  cauza obstrucţiei căilor respiratorii.

HPV (Papiloma Virus Uman) ADN-genotipare | Synevo

Răspunsul imun după infecţia cu HPV  Intervalul de timp mediu dintre infectarea cu HPV  şi seroconversie este de aproximativ 8—12 luni, deşi răspunsul imun papilloma virus oncogene în funcţie de individ şi tipul HPV. Infecţiile  Papilloma virus oncogene se limitează la  stratul intraepithelial al mucoasei şi nu induc un răspuns imun viguros. Anticorpii anti - HPV  cel mai bine caracterizaţi şi cei mai specifici sunt cei dirijaţi împotriva proteinei  L1 a virusului.

ovarian cancer years after hysterectomy

Datele disponibile cu privire la posibilitatea ca infecţia naturală cu  HPV  să inducă protecţie  împotriva reinfectării sunt îndoielnice. Se pare că există un risc redus de reinfectare cu acelaşi tip  de HPV, însă infecţia nu pare să ofere protecţie  imunitară generală sau specifică unui grup contra  reinfectării cu alte tipuri de HPV. papilloma virus oncogene

Pe baza potentialului oncogen tipurile genitale de HPV sunt impartite in tipuri cu risc scazut si tipuri cu risc crescut. Tipurile HPV cu risc scazut sunt asociate in mod caracteristic helmin?ii verucile condiloamele genitale, in timp ce tipurile cu risc crescut sunt responsabile de aparitia cancerului invaziv. Scopul acestui test este de a tria pacientele pozitive pentru HPV 16 sau 18 care trebuie trimise imediat la colposcopie de cele negative, la care se recomanda repetarea citologiei si ADN-HPV detectie tipuri oncogene peste 12 luni. Testul a primit aprobarea FDA in martie

Pentru indivizii cu infecţie HPV  persistentă, pot trece mai multe luni sau mai mulţi ani până ce NIC se dezvoltă şi devine detectabilă clinic. În majoritatea cazurilor, persoanele la care apar leziuni produc un răspuns imun mediat celular IMC efficient şi leziunile regresează.

Video CSID

Incapacitatea de a dezvolta un IMC eficient pentru a papilloma virus oncogene sau limita sunt necesare pentru a măsura impactul programelor de vaccinare anti-HPV şi depistării cancerului de col uterin. Ca şi în cazul introducerii oricărui vaccin nou, trebuie avute în vedere dispoziţii pentru monitorizarea post-comercializării, pentru a garanta siguranţa. Investigarea promptă şi riguroasă  a oricăror reacţii adverse grave ajută la menţinerea încrederii în programul de imunizare.

Studii multicentrice în ţări cu venituri papilloma virus oncogene, referitoare la tinere sănătoase şi populaţii speciale de exemplu infectate cu HIV,  adolescenţi subnutriţi, persoane infectate cu malaria endemică ar trebui să furnizeze dovezi suplimentare asupra impactului vaccinului la acele populaţii.